„Dacă vrei, tu chiamă-le emoții”… de Lucio Battisti – Giulio Rapetti Mogol

Poezia este un cuvânt care se vrea mai mult decât atât?… Desigur, emoție trăită, ascultată și împărtășită.                                                                                                   Traducere și introducere de Elisabeta Petrescu

Bagatella de Franco GiannelliUrmărește cu privirea o egretă deasupra râului și apoi

Regăsește-te să zbori

și să te culci fericit pe iarbă pentru a asculta

o durere subtilă

Și noaptea să urmărești cu privirea colina pentru a descoperi

unde se duce la culcare soarele

Întreabă-te de ce atunci când intră tristețea

în adâncul inimii

precum zăpada nu face zgomot

și să conduci ca un nebun cu farurile stinse pe timp de noapte

pentru a vedea

dacă totuși este atât de greu să mori

Și să strângi mâinile pentru a opri

ceva care

este înlăuntrul meu

dar nu este în mintea ta

Să înțelegi nu poți

Dacă vrei, tu chiamă-le emoții

Dacă vrei, tu chiamă-le emoții

Să ieși din landă dimineața

Acolo unde nu vezi la un pas

pentru ca să te regăsești

Să vorbești de unele și de altele cu un pescar

pentru multe ore în șir

ca să nu simți că ceva înlăntru moare

Și să acoperi cu pământ un răsad verde

în speranța că poate

să nască într-o zi un trandafir roșu

Și să iei la pumni un om singur

pentru că a fost un pic nepoliticos

știind că ceea ce arde nu sunt jignirile

și să închizi ochii pentru ca să oprești

ceva care

este înlăuntrul meu

dar nu este în mintea ta

Să înțelegi nu poți

Dacă vrei, tu chiamă-le emoții

Dacă vrei, tu chiamă-le emoții

 

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s