Filozofia și tinerii de Rita GHERGHI

Fără nici o îndoială, trăim într-o societate tot mai complexă sub toate aspectele și în toate sectoarele: culturi diferite care se încrucișează, multiplicarea limbajelor și ale acelorași forme de viață, multi-producția sistemelor de valori și așa mai departe. Toate acestea solicită o înălțare a nivelului, mai ales calitativ, de formare a persoanei, fără de care ea însăși riscă să se piardă în meandrele producției sociale, producție prea mareață și prea complexă.

Creșterea calității trebuie să vizeze în primul rând formarea tinerilor capabili de o auto-reglementare autonomă[1]: aceștia trebuie să devină conștienți de ei înșiși și de alții, capabili să înțeleagă și să analizeze lumea în termeni concreți și realistici, capabili încă de un impuls constructiv, să revizuiască propriile lor forme de viață, totul sprijinit pe dezvoltarea unui sentiment de responsabilitate.

Unii ar putea să îmi obiecteze că, de-a lungul istoriei, complexitatea informațiilor și imaginilor s-a dovedit a fi întotdeauna un factor pozitiv și nu unul negativ. Este adevărat, dar, dacă dorim să fim mai preciși, acest fenomen poartă în sine atât pozitiv cât și negativ. Pozitivul constă tocmai în faptul că multitudinea de opțiuni experiențiale conduce la îmbogățirea potențialului cognitiv și existențial, dar nu neapărat la creșterea umană. De fapt, multitudinea de mai sus poate să reducă sau chiar să pună în criză evaluarea critică a informațiilor în exces de care suntem bombardați. Sau, mai bine spus, în socialul nostru scade dramatic timpul acordat reflecției. Prin urmare superficializări, dezangajări emoționale (pentru că prea mulți tineri nu reușesc să își controleze emoțiile lor tocmai din cauza lipsei de reflecție), senzația de neputință, incapacitatea de a înfrunta viața, totul din cauza unui excitat haos mental și emoțional. tineri discoPrimele victime sunt tocmai acei tineri care sunt mai departe de așa-numitul „consum cultural”, iar astăzi, ei sunt majoritatea, având în vedere că, printre ei nu sunt numai cei care nu participă din motive socio-economice, dar, de asemenea, cei care, chiar dacă aparțin familiilor de cultură medie-înaltă, nu se apropie prea mult de creșterea culturală și citesc puțin. În general, tinerii de azi citesc prea puțin. Luminile îndemnurilor la consum sunt cu siguranță cele mai strălucitoare și, printre ele, ies în evidență cele ale discotecilor, ale locurilor de întâlnire și ale concertelor de masă.

În fața acestor probleme filozofia joacă un rol cu o importanță fundamentală, deoarece, datorită metodei sale maieutice și auto-educative care întărește reflecția, este capabilă să conducă tânărul la o puternică identitate personală și la dezvoltarea capacităților cognitive, de evaluare, după care a celor afectiv-comportamentale și relaționale, fundamentul oricărei societăți sănătoase. Cu aceasta, de asemenea, se dezvoltă un sens matur al responsabilității față de realitatea socială în întreaga sa complexitate.

tineriDatorită acestui tip de educație, tânărul iese din naturalul său egocentrism care l-a ținut închis în sine din perioada copilăriei, pentru a se deschide la un dialog și la o înțelegere obiectivă și afectivă a sferei altuia. De fapt, creșterea unui tânăr, nu depinde doar, așa cum prostul obicei ne face să credem, doar de sfera cognitiv-intelectuală, dar, de asemenea, și nu în al doilea rând, de sfera afectivă și relațională. Din păcate, ni se demonstrează prea des că mulți profesori, ca și dealtfel mulți părinți, vizează în special la un limbaj cognitiv-intelectual; astfel, aceiași profesori de filosofie uzează în mod preponderent un limbaj umanist-filosofic, lăsând la o parte scopul primar, și anume aceea unei comunicări educative și de formare a „persoanei”. Cu toate acestea, în schimb, ar trebui, să ne întoarcem la Socrate, și anume să utilizăm istoria filozofiei, nu doar pentru simplul motiv de a o cunoaște și de a îi dezvolta doar funcția sa rațională, dar pentru a îl face pe tânăr să reflecteze la conținutul său astfel încât să stimuleze în el un proces de creștere umană.

Nu se poate reduce omul doar la activitatea și demnitatea intelectuală; oricum, abilitățile cognitive superioare, au nevoie, pentru a se ajunge la formarea omului, de o puternică componentă afectivă. Filozofia implică/presupune, dacă este folosită în mod corect, întreaga persoană; o filozofie care, în plus față de cea socratică, este susținută de asemenea de conceptul de „persoană” al „personalismului” creștin. Dacă am compara procesul educațional cu un măr, am zice că o jumătate este oferită de educația de tip socratic, educație în care rațiunea joacă rolul de bază, iar cealaltă de educația afectiv-personologică a Creștinismului.

Traducere de Elisabeta Petrescu


[1] auto-reglementare autonomă – expresie aparent pleonastică, dar care indică individul în dubla sa calitate și anume aceea de operator cât și de posesor a unor capacități interioare care să îi permită realizarea impulsurilor constructive.

Reclame

Un gând despre “Filozofia și tinerii de Rita GHERGHI

  1. apreciez efortul tau deosebit de consecvent si puterea si credinta ta si lupta pe care o duci pentru ca tinerii=viitorul nostru,sa-si inteleaga menirea….iar noi, adultii sa ne asumam aceasta responsabilitate!Dumnezeu sa te calauzeasca!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s