Între Toți și Fiecare este trasul cu sfoara, un test de forță decisiv și copleșitor, mai puțin ecologic decât acele competiții de care ne bucurăm în aer liber, întâmpinate de mici adunări festive, zgomotoase și satisfăcătoare pentru petrecerea câtorva ore în libertate. La fel ca în trasul cu sfoara, jocul consistă în deplasarea punctului de echilibru dintre forțele opuse și cel care este mai puternic câștigă și trage după sine pe toți ceilalți.Între Toți și Fiecare se tot repetă o astfel de luptă, poate dintotdeauna, dar cu siguranță, de câteva decenii este mult mai ambiguă și cu rezultatul aproape previdibil, prin intervenția suporterilor invizibili, în beneficiul lui… Toți. În acest mod Toți înving și Fiecare, uitând de sine, nu numai că se lasă târât fără să opună rezistență, dar chiar și râvnește, dorește să devină la fel ca Toți și încearcă cu disperare să reușească. Tocmai de aceea, Toți câștigă și câștigă fără măcar să trebuiască să se angajeze foarte mult în luptă, deoarece în momentul în care se prezintă la celălalt capăt al sforii este deja înconjurat de o aureolă atât de captivantă, confecționată cu grijă de către susținătorii săi invizibili, lucru care face din Fiecare un spectator neajutorat.
Aceasta nu este o nuvelă sau o poveste de spus copiilor cu ajutorul căreia să învețe să fie ei înșiși. În ziua de azi, basmele când și în cazul în care vin prezentate copiilor, au un alt gust, alți actori, alte argumente, alte modele cu care să modeleze noile generații. Fiecare și Toți sunt protagoniștii realității noastre, sunt acea dilemă pentru care Fiecare adult este invitat să se măsoare și care în schimb, în mod frecvent, ignoră pentru ca să aleagă calea care apare mai ușoară și mai plină de satisfacții. Suntem conștienți de acest lucru? Poate că da, și totuși facem foarte puțin pentru a îl sprijini pe Fiecare: este de ajuns să observăm comportamentele, atitudinile, să ascultăm plângerile, descărcările sau visele Fiecăruia pentru ca să avem de prea multe ori confirmarea că Fiecare nu este un original, este o copie sau mai bine zis o clonă a unuia dintre numeroasele modele atractive ale Domnului Toți.
Dar acest Domn Toți are un chip? Ce face? Ce spune? Ce promite? Unde trăiește atunci când nu se află la celălalt capăt al sforii? Nutrește sentimente? Și, mai presus de toate: cine sunt susținătorii săi invizibili, cum și când îl ajung, îl păcălesc și îl cuceresc pe Fiecare?
Mare este amărăciunea pentru acei Fiecare care încă mai cred cu tenacitate în miracolul unicității irepetibile a fiecărei ființe umane și care se angajează pentru ca Fiecare să extragă inspirație și lumină din propria sa viață. Acei Fiecare și doar ei – cu siguranță în modestă minoranță neglijată de Toți – trăiesc momente de mare descurajare atunci când Rezistența și Adaptabilitatea pe care ar dori să le canalizeze pentru a trage pe Toți către sinele Fiecăruia, sunt adresate tocmai către / împotriva lor, inconfortabili „tulburători” ale unei lumi paradisiace dar mai ales închipuite.
Dar ființa umană merită ca acei Fiecare să continue să îşi cheltuiască orice resursă și energie pentru ca domnul Toți să fie în cele din urmă văzut ca ceea ce este în realitatea de zi cu zi: un hoț de identitate.
Din toată inima,
Giancarla Mandozzi
Traducere de Elisabeta Petrescu
Nota traducătorului: Articol este publicat pe http://www.counselingitalia.it/articoli/4359-tutti-e-ciascuno
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.